nstitutul Cultural Român „Mihai Eminescu” în colaborare cu Biblioteca Națională pentru Copii „Ion Creangă” din Chișinău comemorează, printr-o conferință, 50 de ani de la moartea profesorului și politicianului Onisifor Ghibu.
Conferința va fi susținută de istoricul Răzvan C. Pop în data de 13 decembrie a.c., ora 12.00, în incinta Bibliotecii „Ion Creangă”, Sala de lectură pentru adolescenți.
Onisifor Ghibu s-a născut la Sălişte, în apropiere de Sibiu, în 1883. Studiază mai întâi la Sălişte (ciclul gimnazial) şi apoi la Sibiu (la actualul Colegiu Gh. Lazăr) şi la Braşov. Revine la Sibiu pentru a studia teologia, iar de aici pleacă la Bucureşti, Budapesta, Strasbourg şi, în cele din urmă, la Jena. Aici îşi va da examenul de doctor în filosofie şi istorie universală în 1909. Revine la Sibiu unde va fi profesor la Institutul Teologic, dar şi inspector şcolar al şcolilor din Transilvania. În timpul războiului se va refugia în România, mai întâi la Bucureşti, apoi la Iaşi şi Chişinău, fiind condamnat la moarte de autorităţile austro–ungare.
Rămâne în Basarabia, ajutând mişcarea românească la emancipare şi la obţinerea unificării cu România. Va fi unul dintre fondatorii Partidului Naţional Moldovenesc. Tot în timpul episodului basarabean se va ocupa de înfiinţarea primelor şcoli de predare în limba română. Revine în Transilvania, unde este numit secretar general al resortului de instrucţie din Consiliul Dirigent şi deputat în Marele Sfat al Transilvaniei. Se implică în reorganizarea sistemului de învăţământ universitar din Transilvania, cordonându-l cu cel din România. Va fi alături de Emil Racoviţă, fondator al institutului de speologie din Cluj, primul de acest gen din lume. Odată cu instaurarea regimului comunist în ţară, a fost arestat (studiile sale fiind interzise) întâi la Caracal, apoi la Sighetu Marmaţiei.
Este eliberat, dar nereabilitat, în 1958. Se întoarce la Sibiu, unde va lucra şi locui până la moartea sa. În 1919, a fost ales membru corespondent al Academiei Române. Publică prima lucrare în 1905, „Limba nouălor cărţi bisericeşti”. A redactat studii de administraţie publică şi administraţie a învăţământului, studii biografice, memorialistică. Importantă este şi activitatea sa jurnalistică, fondând ziarul „Ardealul” în 1917 şi „România Nouă” în 1918. Moare în 1972 la Cluj Napoca. În 1983, la centenarul naşterii sale, Onisifor Ghibu a fost aniversat de către UNESCO.
Istoricul Răzvan C. Pop este lector universitar la Universitatea „Lucian Blaga” și managerul Bibliotecii Județene Astra din Sibiu. Este autorul mai multor studii între care amintim :
PAX URBANA. Impactul Administraţiei habsburgice asupra mediului urban din sudul Transilvaniei. Secolele al XVII-lea – al XVIII-lea, Sibiu, 2021,
Perspective asupra aspectului urban în Transilvania în secolul al XVII-lea, în Relații interetnice în Transilvania. Militaria Mediaevalia în Europa centrală și de sud - est, Sibiu, 2020.
Sibiul în anii Marii Uniri. Generalul Henri Berthelot la Sibiu, în Caietele Octavian Goga, Sibiu, 2018.
Un repertoriu al monumentelor dispărute, construite în perioada habsburgică şi a Imperiului Austro-Ungar, în Brukenthal Acta Musei, II.1, Sibiu, 2007.
Observaţii privind cercetările arheologice din centrul istoric al Sibiului. Casa parohială romano-catolică, Piaţa Mare, nr. 2, în Corviniana, Acta Musei Corviniensis, IX, Hunedoara, 2005.